Η αρχαιότερη απεικόνιση του Ευαγγελισμού της Θεοτόκου!

web statistics

 

Των αρχαιότερη απεικόνιση του Ευαγγελισμού της Θεοτόκου την βρίσκουμε στην Κατακόβη της Πρισκίλλας,στην Via Salaria στα βόρεια της Ρώμης.Χρονολογείται από το δεύτερο μισό του 2ου αιώνα

Buna Vestire, icoana din catacombe

Mareste imaginea.

Buna Vestire in arta crestina timpurie

Scena iconografica a Bunei Vestiri, asa cum o cunoastem in prezent, cu variatiile sale, nu a fost aceeasi dintru inceput. Forma sa actuala s-a definitivat in descurs de secole. Radacinile sale pot fi gasite insa in arta crestina a catacombelor, unde arta funerara era o adevarata rugaciune, o marturisire a credintei in Inviere si viata de apoi. De aceea, mesajul principal al artei din catacombe era acela al biruintei lui Hristos asupra mortii. Iar Buna Vestire este practic insasi inceputul acestui mesaj.

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri se gaseste in Catacombele Priscilei, aflate pe Via Salaria, in nordul Romei. Fresca dateaza din prima jumatate a secolului al III-lea.

Desi este o imagine extrem de simpla din punct de vedere al compozitiei, poarta in sine intelesuri profunde. Inca de la inceput ne uimeste faptul ca Arhanghelul Gavriileste reprezentat fara aripi, asemenea unui om.

Fecioara Maria este pictata purtand tunica si palium potrivit traditiei romane. Este asezata pe un scaun cu spatar inalt si asculta un om aflat inaintea ei, in partea dreapta care, la randul sau, poarta o tunica. Acesta are mana ridicata, trimitand la semnul "loquendi", semnul vorbirii.

In aceasta fresca, Fecioara Maria este reprezentata fara val (omofor). Introducereca omoforului in reprezentarile sale este de o data mai tarzie si acesta fiind specific portului rasaritean.

Gestul de orator al Arhanghelului este inlocuit in reprezentari ulterioare, prin ridicarea unui deget, care arata spre cer, indicand totodata provenienta mesajului sau.

Fresca din Catacombele Priscilei urmeaza artei picturale a vremii in ceea ce priveste reprezentarea unui mesager in prezenta unei persoane insemnate: prin faptul ca Maica Domnului ramane asezata in timp ce primeste mesagerul se doreste sublinierea inaltei demnitati (“mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii”).

Sfantul Arhanghel Gavriil a fost reprezentat fara aripi in iconografia crestina timpurie probabil ca o incercare de a distinge ingerii crestini de reprezentarile zeitei Nike (Victoria) infatisata intotdeauna cu aripi.

In secolul al V-lea, in mozaicul de pe arcul triumfal al Bisericii Santa Maria Maggiore, apare pentru prima data in reprezentarea Bunei Vestiri un porumbel, simbolizandu-L pe Duhul Sfant. In Sfanta Scriptura, manifestarea Sfantului Duh sub chip de porumbel poate fi intalnita numai in marturia despre Botezul lui Hristos. Dupa primul Sinod Ecumenic, porumbelul apare pictat aproape in toate imaginile Bunei Vestiri si, ulterior in unele scene ale Pogorarii Duhului Sfant, in imaginile ce infatiseaza creatia lumii sau pe Sfanta Treime

In secolul al VI-lea descoperim si schimbarea pozitiilor Arhanghelului Gavriil si Fecioarei Mariei in cadrul scenei. Fecioara Maria va fi reprezentata de acum in partea dreapta. Personajul principal este practic mutat, urmand directia in care limbile greaca si latina sunt scrise si citite (de la stanga la dreapta), astfel incat ochii sa se opreasca pe imaginea Fecioarei.

Arhanghelul Gavriil este infatisat de obicei singur, inaintea Fecioarei, tinand in maini un sceptru, simbol al puterii si mandatului pe care Dumnezeu, Imparatul Ceresc, le-a incredintat mesagerului Sau. Exista insa si exceptii. Sunt reprezentari in care apar mai multi ingeri. De exemplu, in mozaicul de la Santa Maria Maggiore, alti patru ingeri o inconjoara pe Fecioara Maria.

In acest mosaic roman, ca si in cadrul frescei din Catacombele Priscilei, Fecioara Maria este reprezentata sezand si tinandu-si picioarele pe un podium. Insa in aceasta epoca, simplul scaun este reprezentat sub forma unui tron imparateasc.

Frecvent in scenele Bunei Vestiri apare si un “aedicul”, trimitand la faptul ca Fecioara devine “templu” al Celui Preainalt si chip al Bisericii.

Pe langa traditia bizantina ce o infatiseaza pe Fecioara Maria asezata, intalnim si iconografie diferita. In secolul al VI-lea, Fecioara Maria incepe a fi pictata in picioare, vorbind. Aceasta imagine este influentata de traditia regala elenistica-bizantina, ce vrea sa sublinieze nu numai inalta demnitate, ci si participarea Fecioarei, smerenia si nobletea ei, ca una ce recunoaste imediat adevarata natura a vizitatorului sau, se ridica si se arata deschisa dialogului.

Aceste elemente se regasesc acum in traditia iconografica a Bisericii.

Buna Vestire este momentul in care “se face inceput mantuirii noastre”, prin zamislirea/intruparea mai presus de fire a lui Hristos. Din acest motiv, reprezentarea iconografica a Bunei Vestiri nu poate lipsi dintr-o biserica ortodoxa. In fiecare lacas de cult, pictat potrivit erminiei, o intalnim infatisata pe Usile Imparatesti, intr-una din trompele de colt de sub cupola centrala (in nord-est) sau, in bisericile in care cupola centrala se sprijina pe coloane, pe suprafata peretelui de deasupra coloanelor dinspre rasarit: Sfantul Arhanghel Gavriil deasupra coloanei din nord-est si Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu deasupra coloanei din sud-est. In locasurile de cult fara cupola, Buna Vestire este zugravita in acelasi mod insa pe peretele vertical de deasupra iconostasului.

Radu Alexandru